well…mult ma tot hotaram sa imi fak un blog..ma gindeam ca nu o sa am timp sa scriu in el dar…emotziile mele din ultima vreme shi tot ce ma inconjoara ma preseaza shi chinuie atit de mult incit nu mai suport sa mai tzin in mine. Am decis sa ma descarc..shi nu..nu este un diary. Jurnale tzin dupa parerea mea numai lashii..temindu`se sa se expuna…sa le fie apreciata parerea, ideea. Pai, eu personal am trecut de acest complex shi cred ca faptul ca sute de oameni o sa`mi citeasca blogul o sa ma faca sa ma simt mai bine.
momentan stau linga geam…jaluzele sunt trase, vad cu ushurintza copacii inzapezitzi de afara. Anul asta ca niciodata iarna nu trezeshte in mine nici o emotzie..ma simt pustie…inutila (:|
vreau sa evadez undeva..m`am plictisit sa am mereu teama de a parea ridicola in fatza unor oameni de care de fapt nu`mi pasa…teama sa nu le cad la genunchi..sa nu ma injosesc. Nici nu mai shtiu care eu sunt eu. Mi`am pierdut egoul undeva in adincimea unor zile ce au trecut non`sens ..shi eu le las sa treaca…le privesc cum le cresc aripi de zbor shi ma parasesc… nu cred ca am conshtientizat vre`odata adevaratul sens al vietzii..viatza mea se reduce doar…doar la un adevarat shi nul nimic. Nu, nu dramatizez. Pentru ca exista in jurul meu anumite lucruri atit de semnificative shi carora nu le acord importantza. Sorry viatza. Sorry eu.
