Cel mai frumos Craciun. <3

Nu`mi inchipuiam ca o sa ajung sa cred din nou in Mos Craciun. Nu credeam ca o sa gasesc vreodata formula Craciunului perfect. Neexagerat de sclipitor, neexagerat de luminos, cald, blind. Toata lumea zice ca Craciunul e o sarbatoare de familie. Pai, eu personal cred ca e o sarbatoare a fiecaruia. Dupa parerea mea, daca nu te inveti sa simti spiritul craciunului, te poti considera nefericit pentru intregul an ce vine.

Pentru prima oara mi`am luat singura mie daruri de Craciun.  Era exact ceea ce`mi vroiam. OMG! i was my own santa! Si teoria asta aplicata in practica mi se pare absolut magnifica. Niciodat nu gresheshti cu darul pe care ti`l doresti atit de mult.

Nici macar nu mai simt oboseala aranjarii pomului de carciun. 2 jucarii printre globuri sparte, luminite colorate si alte chestii-trestii de craciun.  Cred ca imi savurez cadourile de Craciun inca o luna dupa primirea acestora de la Mosh Eu. As vrea sa am o sarbatoare a mea. Nici macar ziua mea nu e o sarbatoar a mea. E o sarbatoare a nimanui…cu siguranta nu a tuturor. E mai degraba o sarbatoare banala care nu imi aminteste decit citi oameni au uitat de ea acest an [cit de emo ;D]

Ma rog, Craciunul e sarbatoarea mea.   Ador Craciunul. Cum n`ar fi. Fara fulgi sau fara. Cu daruri sau fara. Cu Mos Craciun sau fara. Cu brad impodobit sau fara. Cu mine insami…sau cu toti. <3

Sunt nor.

Mergeam azi in tren. Era amurg…in jur padure, coline, dealuri. Atit de rustic! Vroiam sa sar pe peron din trenul ce mergea cu mare viteza, sa`mi iau cam`ul shi sa fac poze! Poze peste poze!  Banale, ridicole, needitate…ehh! Dar merg…well..merg spre un orash al visurilor, un oras al visurilor si realizarilor, un oras al fricii, si schimbarilor mele.

De ce norii se numesc nori? De ce au ei dreptul sa zburde voios si pribeag dusi de un vint puternic in directii necunoscute dar eu trebuie sa stau intr`un tren si doar sa`i admir? Mereu am invidiat acesti vapori de apa condensati Da..ma rog suna ridicol, dar la moment as vrea sa fiu si eu un vapor de apa condensat *rofl* alb, pufos, sa iau forma vietii mele, sa-mi reliefez sentimentele si emotiile pe care mereu incerc sa le ascund. Sunt semi`nor! Exact! Cit de multa vreme imi cautam o definitie potrivita. Ratiunea mea ma indeamna mereu spre un echilibru banal, plictisitor…insa inima si gindurile…fiare nedomesticite. Astazi ma simt speciala, miine acest sentiment inconfundabil o sa devina nimic. Iarasi nimic.

Sunt nor. Iubesc vintul, vintul ma iubeste. Si nimic altceva nu mai conteaza.

P.S: I love y0u.

Conshtientizezi cit de mult tii la oameni numai dupa ce sti departe de ei…sau ii pierzi.

Conshtientizezi cine iti sunt adevaratii prieteni numai dupa ce sunt departe…sau ii pierzi.

Constientizezi cit de prost ai fost ranind pe cineva numai dupa suferinta si lacrimile victimei.

Asteptam ziua asta cu mare nerabdare…Bucuresti..ah! Nici nu stiu daca aspiram atit de tare la Bucuresti pentru a`mi vedea verishoarele cit pentru a evada. Sunt o lasha. Vroiam sa evadez din rutina zilelor in capitala ratiunii mele, atit de pustie, atit de mica…Imi facusem bagajele cu o saptamina inainte…le pusesem la usa. Am pus statusuri peste tot…deshi aveam la Buureshti i-net. Credeam ca…o sa plec si nimeni nu o sa`mi simta lipsa…credeam ca toti sunt fake. Well, nu. Plecarea asta m`a invatzat multe si ma va schimba radical. Simt. Simt ca o sa devin diferita, mai calma, echilibrata. Echilibru! Iata ce imi lipsea mereu, mereu iau lucrurile in exces. Sunt excesiv de energica, ma implic excesiv de tare intr`o prietenie, rid excesiv de mult De la o vreme a inceput sa ma deranjeze propria persoana. Ma simteam atit de singura.

Abatere de la subiect : azi dimineata…aveam atitea mesaje de la tlf..oameni care chiar tin la mine. Si eu va iubesc dragii mei, va ador chiar! Sunteti totul pentru mine. Nici nu va imaginati cit o sa`mi lipsiti! p.S: i love u!

numere de icq, statusuri pe mess, avataruri fara sens.

Ma gindeam intr`o zi de ce sunt atit de absorbita de inet.  De ce am inceput sa fac din el o obsesie, de ce trebuie mereu sa sufar de schimbari de dispozitie, pareri stupide ce ma fac sa imi pierd increderea in sine.  Ma gindeam chiar intr`o zi cit de tare m`a schimbat inetul…ce obsesie stupida am facut pentru el si cita vreme pierd pentru el. La urma urmei pina si blogul depinde de inet. Cred ca pina si ratiunea sau moralitatea va deveni virtuala…Procesul a inceput deja. E mai rapid si mai molipsitor ca incalzirea globala. Este procesul ce a cuprins si ce terorizeaza intregul glob. Ma sperie. Sau defapt nu..ma uimeste.

Ma gindeam de ce imi bate mereu inima mai tare odata ce fac sign`in pe mess sau icq, asteptind un offline message atit de nesemnificativ care ma face sa cred ca poate schimba ceva. De ce pierd timpul pe niste site`uri cu oameni lipsiti de originalitate, de a caror parere depinde increderea in propriile puteri si still? Cutie a Pandorrei: e evident. Odata ce ai intrat in acest cerc vicios, cauti mereu sa faciu cunostinta cu asa`zisele persoane importante, cu care vrei sa te imprietenesti pentru a`tzi mari ratingu in societate. Pffff! Stupid. Ridicol chiar.  Si cind imi dau seama ca sunt si eu una dintre ei..offff. Unica pentru ce ii multumesc inetului  sunt crearea pasiunii pentru fotografie. Nustiu daca avea sa ma pasioneze fotografia fara tendinta de a posta poze cit mai originale. Fotografia a devenit pentru mine ceva extrem de special si ceva foarte important chiar daca nu pricep prea multe in domeniu pina cind.  Vreau sa depasesc faza cu inetul..da suna stupid…n`o sa depasesc…totusi datorita lui am gasit persoanele pe care le consider acum prieteni si pe care le ador…Multumesc i`net. Te urasc oricum.

blog.

well…mult ma tot hotaram sa imi fak un blog..ma gindeam ca nu o sa am timp sa scriu in el dar…emotziile mele din ultima vreme shi tot ce ma inconjoara ma preseaza shi chinuie atit de mult incit nu mai suport sa mai tzin in mine. Am decis sa ma descarc..shi nu..nu este un diary. Jurnale tzin dupa parerea mea numai lashii..temindu`se sa se expuna…sa le fie apreciata parerea, ideea. Pai, eu personal am trecut de acest complex shi cred ca faptul ca sute de oameni o sa`mi citeasca blogul o sa ma faca sa ma simt mai bine.

momentan stau linga geam…jaluzele sunt trase, vad cu ushurintza copacii inzapezitzi de afara. Anul asta ca niciodata iarna nu trezeshte in mine nici o emotzie..ma simt pustie…inutila (:|

vreau sa evadez undeva..m`am plictisit sa am mereu teama de a parea ridicola in fatza unor oameni de care de fapt nu`mi pasa…teama sa nu le cad la genunchi..sa nu ma injosesc. Nici nu mai shtiu care eu sunt eu. Mi`am pierdut egoul undeva in adincimea unor zile ce au trecut non`sens ..shi eu le las sa treaca…le privesc cum le cresc aripi de zbor shi ma parasesc… nu cred ca am conshtientizat vre`odata adevaratul sens al vietzii..viatza mea se reduce doar…doar la un adevarat shi nul nimic. Nu, nu dramatizez. Pentru ca exista in jurul meu anumite lucruri atit de semnificative shi carora nu le acord importantza. Sorry viatza. Sorry eu.

Hello world!

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!